Biotina, vitamina B8

Sinonime: Vitamina H (din germana “Haar und Haut“, adica “par si piele”), vitamina B8, coenzima R.

Compozitia chimica

Biotina are o structura biciclica de inel. Un inel contine un grup ureido si celalalt contine un atom heterociclic de sulf si un grup de acid valerianic lateral. (Hexahidro-2-oxo-1H-tieno [3,4-d]imidazol-4-acid pentanoic). Analogi biologic activi: biocitina (eN-biotinil-L-lizina), oxibiotina (S inlocuit cu O).

Introducere

Biotina este o vitamina incolora, hidrosolubila, membra a complexului de vitamine B. Cu toate ca biotina a fost descoperita deja in 1901 ca factor de crestere special pentru drojdie, a fost nevoie de aproape patruzeci de ani de cercetare pentru a incadra biotina ca o vitamina. Datorita efectelor sale benefice pentru par, piele si unghii, biotina este, de asemenea, cunoscuta sub numele de vitamina “frumusetii”. Exista opt forme diferite de biotina, dar numai una dintre ele – D-biotina – se gaseste in stare naturala si poseda intreaga activitate a vitaminei. Biotina poate fi sintetizata doar de bacterii, mucegai, drojdie, alge, precum si unele specii de plante.

Functii

Biotina joaca un rol-cheie in metabolismul lipidic, proteic si glucidic. Aceasta actioneaza ca si coenzima critica (obligatoriu necesara) pentru patru carboxilaze (enzime):

• acetil-CoA carboxilaza (implicata in sinteza de acizi grasi din acetat)
• propionil-CoA carboxilaza (implicata in gluconeogeneza, adica sinteza de glucoza din lactat, glicerol si aminoacizi)
• b-metilcrotonil- CoA carboxilaza (este necesara in metabolismul leucinei, un aminoacid esential)
• piruvat carboxilaza (implicata in metabolismul energetic, necesara in metabolismul aminoacizilor, colesterolului, si acizilor grasi cu lant nesaturat)

Biotina, de asemenea, joaca un rol special in a asigura capacitatea organismului de utilizare a glucozei din sange ca o sursa majora de energie pentru fluidele corporale. In plus, biotina poate avea un rol in replicarea ADN-ului si in transcrierea genelor, roluri care decurg din interactiunea cu proteinele nucleare histonice. isi datoreaza reputatia de vitamina “frumusetii” faptului ca activeaza metabolismul proteic/aminoacizi la nivelul radacinii parului si a celulelor din structura unghiilor.

Functii principale sumarizate:

• Sinteza de acizi grasi, aminoacizi si glucoza
• Metabolismul energetic
• Excretia de subproduse rezultate din metabolismul proteinelor
• Mentinerea sanatatii parului si a unghiilor

Surse alimentare

Biotina este larg distribuit in cele mai multe alimente, dar la nivel foarte scazut in comparatie cu alte vitamine hidrosolubile. Se gaseste in stare libera sau legata de proteine in produsele alimentare. Cele mai bogate surse sunt drojdia, ficatul si rinichii. in galbenusul de ou, soia, nuci si cereale se gasesc de asemenea cantitati importante. 100 g de ficat contin aproximativ 100 micrograme biotina, in timp ce cele mai multe produse din carne, legume si fructe contin aproximativ doar 1 microgram de biotina / 100 g produs. in experimente pe animale, s-a demonstrat ca biodisponibilitatea biotinei variaza considerabil (5% -62%), si in cazul cerealelor e posibil sa fie si mai redusa. Microorganismele producatoare de biotina exista in intestinul gros, dar intinderea si semnificatia acestei sinteze enterale in turnoverul general al biotinei este dificil de calculat si prin urmare, ramane un subiect de controverse.

Conţinutul în biotină al alimentelor

Stabilitatea

Biotina este relativ stabila la caldura si astfel nu este usor distrusa in decursul proceselor obisnuite de gatit, dar ea se va scurge in apa de gatit. Prelucrarea produselor alimentare, de exemplu conservarea, determina o reducere moderata a continutului de biotina.

Interactiuni

Interactiunile negative

Albusul de ou crud contine avidina, o glicoproteina care se leaga puternic de biotina si previne absorbtia vitaminei. Astfel, ingerarea de cantitati mari de albus de ou crud pe o perioada lunga poate duce la un deficit de biotina. De asemenea, s-a raportat ca antibioticele, care afecteaza flora intestinala (reducand astfel sinteza bacteriana) pot reduce nivelurile de biotina. Interactiunea cu anumite medicamente anticonvulsivante si alcool poate inhiba absorbtia intestinala a biotinei prin actiune asupra mecanismului de transport mediat prin carrier (purtator). Acidul pantotenic ingerat in cantitati mari intra in competitie cu biotina in procesul de absorbtie intestinala si celulara datorita structurii similare.

Deficienta

Deficitul de biotina la om este extrem de rar. Acest lucru se datoreaza, probabil, faptului ca biotina este sintetizata endogen de catre bacteriile tractului intestinal uman. Simptome ale potentialului deficit includ anorexie, greata, varsaturi, glosita, depresie, dermatite de tip uscat-solzos, conjunctivita si ataxie, iar in deficitul sever de biotina apare pierderea de culorii parului si caderea parului (alopecie). Semnele deficientei de biotina la om au fost demonstrate la voluntarii consumatori ai unei diete cu deficit de biotina, cuplat cu ingestia unei cantitati mari de albus de ou crud. Dupa 3-4 saptamani au dezvoltat o dermatita uscata descuamativa de tip solzos fin uscat, mai frecvent in jurul ochilor, nasului, si gurii. Dupa zece saptamani de dieta deficitara au prezentat oboseala, stari de deprimare si de somn, cu greata si pierderea poftei de mancare. Au aparut dureri musculare, hiperestezie si parestezii, fara modificari ale reflexelor neurologice sau alte semne obiective de neuropatie. Voluntarii, de asemenea, a dezvoltat anemie si hipercolesterolemie. Biopsiile hepatice in sindromul de moarte infantila subita au evidentiat niveluri scazute de biotina. Marea majoritate a sugarilor afectati de acest sindrom au fost hraniti artificial (sticla).

Grupurile cu risc de deficit:

• pacienti mentinuti pe regim total de nutritie parenterala
• persoanele care consuma cantitati mari de albus crud de ou
• pacientii hemodializati
• diabet zaharat
• persoanele care primesc pe termen lung anumite tratamente de terapie anticonvulsivanta
• persoanele cu deficit de biotinidaze sau deficit de holocarboxil sintetaza (HCS) (defect genetic)
• pacienti cu sindrom de malabsorbtie, inclusiv sindrom de intestin scurt
• sarcina poate fi asociata cu deficit marginal de biotina

Aportul de referinţă de biotină prin dietă (ARD)

*) AD – aport adecvat